1. Curiozitate, spirit de cercetare și gândire critică prin STE(A)M
Scopul modulului
Acest modul prezintă părinților curiozitatea și cercetarea ca puncte de plecare ale învățării în domeniul STE(A)M. Modulul prezintă modalități simple de a sprijini explorarea, punerea de întrebări și gândirea în mediul de acasă, fără a fi necesare cunoștințe specializate. Părinții simt adesea presiunea de a oferi răspunsuri corecte.
Acest modul schimbă acest rol către ghidarea gândirii, punerea de întrebări și crearea unui spațiu pentru explorare. Situațiile cotidiene devin oportunități de învățare prin observare și discuție.
Modulul contribuie la participarea fetelor la STE(A)M prin consolidarea încrederii, a independenței și a dorinței de a explora. Conținutul urmează o abordare de învățare non-formală, bazată pe cercetare, abordând în același timp necesitatea unor medii de sprijin și sensibile la gen acasă.
Obiective de învățare
După finalizarea acestui modul, părinții vor fi capabili să:
- Descrie curiozitatea și dorința de a afla lucruri noi în termeni simpli, de zi cu zi
- Folosească întrebări deschise pentru a stimula gândirea și explorarea
- Recunoască oportunitățile de învățare STE(A)M din viața de zi cu zi
- Răspundă la întrebările fiicelor lor în moduri care să promoveze gândirea independentă
Curriculum
- 6 secțiuni
- 16 lecții
- Pe viață
- Context și concepte cheie7
- 1.1Curiozitatea și dorința de a descoperi în viața de zi cu zi
- 1.2Ce este învățarea bazată pe cercetare?
- 1.3Cum funcționează în practică învățarea bazată pe cercetare?
- 1.4Punerea unor întrebări care stimulează gândirea
- 1.5Învățarea prin observare și experimentare
- 1.6Cercetarea ca proces de dezvoltare a înțelegerii
- 1.7Rolul adulților: de la oferirea de răspunsuri la ghidarea gândirii
- De ce este important pentru fete2
- Exemple practice3
- Activități practice3
- Mesaje de luat acasă1
- Evaluare0
References
Constantinou, C. P., Tsivitanidou, O. E., & Rybska, E. (2018). What is inquiry-based science teaching and learning?. In Professional development for inquiry-based science teaching and learning (pp. 1-23). Cham: Springer International Publishing.
Gunderson, E. A., Ramirez, G., Levine, S. C., & Beilock, S. L. (2012). The role of parents and teachers in the development of gender-related math attitudes. Sex roles, 66(3), 153-166.
Heaverlo, C. A., Cooper, R., & Lannan, F. S. (2013). STEM DEVELOPMENT: PREDICTORS FOR 6TH-12TH GRADE GIRLS’INTEREST AND CONFIDENCE IN SCIENCE AND MATH. Journal of Women and Minorities in Science and Engineering, 19(2).
Linn, M. C., Bell, P., & Davis, E. A. (2004). Specific design principles: Elaborating the scaffolded knowledge integration framework. In M. Linn, E. A. Davis, & P. Bell (Eds.), Internet environments for science education (pp. 315–339). Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates
Minner, D. D., Levy, A. J., & Century, J. (2010). Inquiry‐based science instruction—what is it and does it matter? Results from a research synthesis years 1984 to 2002. Journal of Research in Science Teaching: The Official Journal of the National Association for Research in Science Teaching, 47(4), 474-496.
National Research Council, Center for Science, Mathematics, Engineering Education, & Committee on Development of an Addendum to the National Science Education Standards on Scientific Inquiry. (2000). Inquiry and the national science education standards: A guide for teaching and learning. National Academies Press.
Riegle-Crumb, C., & Morton, K. (2017). Gendered expectations: Examining how peers shape female students’ intent to pursue STEM fields. Frontiers in psychology, 8, 329.
UNESCO (2017). Cracking the code: girls’ education in science, technology, engineering and mathematics (STEM); report of the UNESCO International Symposium and Policy Forum. Retrieved on 24 March 2026, from: https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000260079
